Bucataria cu Delicatese

       Luna mai a început cu ieşirile la iarbă verde. Depinde dacă aţi prins zile frumoase să mergeţi la picnic, dar tot au  fost câteva. De ce să nu ne pregătim coşul  acasă şi acolo doar să scoatem gustările, bucurându-ne cât mai mult de natură, renuntând în acest mod la ritualul grătarelor la marginea pădurii. Un astfel de pacheţel vă propun eu azi.                                                      Păstrăv  la cuptor         Păstrăvii proaspeţi, evisceraţi, spălaţi bine sunt apoi lăsaţi pe prosoape de hârtie să se zvânte. Între timp, pregătim tava în care îi vom coace, cu hârtie cerată, peste care vom pune puțin ulei, nu mult, doar cât să nu fie uscată. Presărăm şi puţină sare şi oregano sau cimbru, depinde ce preferați. Fiecare pește uscat, este șters pe interior cu putină sare, cimbru. Se mai lasă așa sărați peștii într-o farfurie la frigider, cam 15 minute, nu mai mult să nu se deshidrateze şi să-şi piardă suculenţa prin coacere.          Păstrăvii s

                                                                                                                                                                                                                     Din repertoriul clasic al bucătăriei franceze, quiche-a poate fi declinată în toate variantele după pofte, dar și după conținutul frigiderului, ingredientele de bază ale acesteia fiind aluatul fraged și o umplutură care conține un amestec de smântână (sau lapte) și ou turnat peste ingrediente ce variază. Acest lucru o diferențiază de tarte care sunt mai „uscate”.            Primăvara aceasta am vrut să testez varianta cu leurdă, denumirea sa din franceză, „ail des ours”, Allium Ursinum în latină, s-ar traduce prin „usturoiul urșilor” în română, ducându-mă cu gândul la poveștile copilăriei, dar și la ieșirea din hibernare și bucuria verdețurilor proaspete. © IoZ _Fotografiile pot fi folosite doar cu acordul autorului ©     Wikimedia Commons          

          V-a anunţat soţul că mâine veţi avea  prieteni invitaţi la un pahar cu bere? In locul  snacks-urilor sau clasicilor covrigei, puteţi pregăti câţiva biscuiţi săraţi, cu rozmarin proaspăt. Reţeta este deosebit de simplă.                                                           Biscuiţi cu rozmarin - 250 gr.făină - 200 gr.unt - 200 gr. parmezan - 3,4 linguri de rozmarin proaspăt tocat - piper proaspăt râşnit - sare (atenţie, parmezanul este destul de sărat, deci sare mai putină) - 3,4 linguri de apă - câteva frunze proaspete de rozmarin, salvie, busuioc,pătrunjel, care vor fi aplicate pe biscuiţi Am pregătit ingredientele, planşeta de lucru şi am început prepararea delicioşilor biscuiţi. Indiferent ce metodă de pregătire pentru aluat veţi folosi, trebuie să fiţi atenţi, să rezulte unul omogen. Eu l-am lucrat manual.  Am amestecat untul cu făina (în care am încorporat piperul şi sarea), am adăugat apoi brânza şi verdeţurile, rezultând în final aceasta

O nouă prietenie este asemeni unui fruct necopt; ea poate deveni fie o lămâie, fie o portocală. -citat din Emma Stacey. Această postare, este o pledoarie pentru prietenie. Mai exact pentru cele două prietene, la care mă gândesc acum.  Ţi-am dăruit o portocala! - te salut Dănuţa şi să nu uiţi ....ziua bună, se cunoaşte de dimineaţa ! Exact aşa am cunoscut-o eu, ieri dimineaţa, când m-a vizitat Coca (prietena venită din Murcia-Spania), cu portocale proaspete de mai, din gradina ei. De mult doream să-mi prepar un borcănel de dulceaţă din coji de portocale, pentru ornat torturi sau alte dulciuri mai deosebite. Am spălat şase portocale, cele de mai sunt mai mici şi mai acrişoare. Le-am tăiat în patru, apoi cu un cuţit subţire, am scos miezul. . Miezul de portocale l-am separat în alt vas, pentru că nu am vrut să-l mâncăm, gândindu-mă să fac o dulceaţă. In fine, să termin acţiunea cojilor. Am încercat  apoi să scot cât mai bine partea albă, tăindu-le şi mai subţiri

Loboda, regină pentru o zi!             Cred că nu este persoană  care să nu poftească primăvara o ciorbă de lobodă sau o salată de lobodă.             Loboda este o plantă ce conţine multe minerale (potasiu, fosfor, fier ), vitamine ( A,C,K,B2 ), betacaroteni, clorofilă, acid oxalic, glucide. Loboda detoxifică organismul şi după aceste zile cu mâncare consistentă şi cu multe dulciuri, o cură de lobodă este de apreciat. De ce să nu o includem şi pe modesta lobodă, în randul delicateselor, încoronând aceste frunze roşii  şi sănătoase pe post de regine la masa noastră?             Pentru că toţi nutriţioniştii ne recomandă să consumăm loboda neprelucrată termică, vă propun o reţetă încercată de mine, mai exact o idee personală, care a avut succes şi chiar am fost rugată să o mai prepar. Vreau să vă arăt pas cu pas cum am procedat.                       Am spălat loboda bine în câteva ape, am lăsat-o să se scurgă şi între timp   mi-am pregatit o cratiţă pentru  paste , î

      Ieri a plouat toată ziua și aseară, deși început de mai, era destul de rece și mohorât. Mi-a trecut ca un fulger ideea de a-mi face un ceai de ghimbir pentru a mă încălzi.       Umblând în lada de la frigider, am constatat că tot ce era ghimbir, trebuia consumat cât mai rapid.       Așa că, într-o primă etapă l-am curațat, cochetând cu ideea de a-l mura sau confia.       Chiar dacă suntem în plină perioadă a dulciurilor, normal câștigătoare trebuia să fie murătura, în schimb eu am mers tot pe linia dulciurilor. Probabil când îmi voi reface proviziile de ghimbir, voi pregăti și un borcănel de murătură ghimbirească.       Bănuiesc că nu este o noutate pentru voi, ghimbirul e una din cele mai sănătoase rădăcini, ca să nu mai vorbim de versatilitatea acesteia.       Se folosește ghimbir ca medicament, deosebit de util în accelerarea proceselor digestive și a metabolismului. In combinație cu lămâia, este deosebit de eficient în combaterea răcelii ș

          Nimic nu se compară cu mirosul de portocală sau lamâie adevărată. Când spun adevărată, mă refer la acele lămâi sau portocale, culese din copacii nestropiți, proaspete și bine hidratate. Dacă mai adăugăm și avantajul de a avea o prietenă, care te poate aproviziona cu asemenea raritați în țara noastră, se cheama că ești o norocoasă. Ei bine, eu sunt una din puținele norocoase, care au primit asemenea fructe și evident că am încercat să nu le irosesc.          Sa revenim la ceea ce numim impropriu "tartă cu lamâie". Dacă spun "paradis de tartă" nu exagerez. Combinația de miros, culoare și gust, atinge un asemena grad de exaltare a simțurilor noastre, încât zici ca ai ajuns pe nori plutitori. Prepararea tartei: Ingredientele blatului pentru o tava de 28 cm: - 250 gr. faină - 125 gr. unt cu cel putin 80% grăsime, foarte rece - un galbenuș - 2 linguri de zahăr - câteva linguri de apă rece (cantitate variabilă, în funcție de cerința aluatului).

Hristos a înviat! Suntem în a doua zi de Paste şi sărbatorim pe cei care poartă numele de Gheorghe, Geta, Gheorghita.. La multi ani ! Pentru că nu am reuşit în timp util să public aşa cum am promis reţeta pentru plăcinta cu spanac, o fac cu o întârziere de câteva zile, cu rugamintea să-mi iertaţi nerespectarea promisiunii. Plăcinta cu spanac, este o variantă a drobului de miel, atât de controversat în ultimii ani, de catre iubitorii de animale. Eu am avut pe masa de Paşte şi miel, dar am încercat şi varianta cu spanac. Să stiţi că a fost foarte apreciată, iar gustul desăvârşit al spanacului, combinat cu urda, m-a ambiţionat să doresc a o  pregăti şi în viitor, sperând să devină parte din obiceiurile casei. Tot suntem europeni şi împletirea tradiţiilor între locuitorii  diferitelor zone e musai să fie si culinară, pentru că această plăcintă este specifică zonei Liguria, din partea nord- vestică a mult iubitei Italia, fiind pregatită cu precădere de Paşte. Probabil