Bucataria cu Delicatese

                  Păstrăvul îmbrăcat în crusta de sare, este un peşte pregătit practic în suc propriu, extrem de aromat şi fraged. Deşi folosim o cantitate mare de sare , pentru a zidi în jurul lui un iglu, paradoxal, peştele nu este deloc sărat, ba chiar vă recomand să - l asezonaţi cu sare şi piper în burtă, aşa cum procedaţi la orice altă reţetă. Dar haideţi să vă descriu cum am procedat eu pas cu pas. În descrierea reţetei am folosit doi păstrăvi, evisceraţi şi spălaţi bine, şterşi chiar şi uscaţi apoi cu un prosop de hârtie absorbantă şi în interior şi exterior.          Reţetă:             - 1 peşte proaspăt ( al meu avea cam 1 kg)             - 1 kg de sare ( calculaţi cam kg. sare / kg. peşte)             - 200 - 250 ml apă (apa depinde de tipul de sare dar şi de umezeala acesteia. Practit   combinând  apa cu sarea trebuie să obţinem un amestec maleabil, cu care să îmbrăcăm peştele de jur împrejur). Sunt reţete în care acest amestec este făcut cu albuş de ou bă

          Delicioasa ruladă cu bezea, reţetă preluată din bucataria internaţională, întâlnită în diferite variante şi combinaţii. Bezeaua dulce, în combinaţie cu crema acrişoară de lămâie, este de departe cea mai reuşită şi ademenitoare îmbinare de gusturi, care satisface pretenţiile şi celui mai cârcotaş degustător. Elementul crocant este dat de fistic, care vă invit sa-l folosiţi în varianta crudă. Eu nu am avut atunci cănd am făcut rulada pentru postare şi în final s-au rumenit puţin mai mult, dar nu în defavoarea gustului, ci doar al aspectului.           Această ruladă, este o idee eccelentă, dacă sunteţi iubitori de bezea. O puteţi umple şi cu o cremă de ciocolată, cu cremă de vanilie şi fructe. Este o reţetă extrem de versatilă, care vă permite să vă jucaţi cu ingredientele pe care le preferaţi şi pe care le aveţi în camară.           Acestea fiind precizate, să trec la explicarea modului în care o prepar eu, punctând din experienţă şi câteva detalii, pentru a avea o re

          O prăjitură incredibil de aromată, care s-a născut dintr-un joc, practic o provocare pe grupul nostru culinar. Tânărul al cărui nume îl poartă tarta, a fost ales aleatoriu, să decidă trei ingrediente , evident pe lângă altele, pentru pregătirea unui preparat. Alin a ales, ciudată alegere ce-i drept: curry, suc de roşii şi ciocolată.           Prima tentaţie a fost să pregătesc un fel principal, chiar pe loc mi-a trăsnit o idee , dar nu aveam tot ce-mi trebuia şi oricât de tentant era să am o postare de succes, faptul că suntem în plină pandemie, m-a liniştit.            A doua idee a fost să fac păjitura cu foi cu sos de roşii şi cremă de griş cu multă lămâie, dar nu am avut unt.😢           Varianta trei, ultima şi dusă până la capăt cum se vede, a fost această brăjitură, tartă, chec, struţo-cămilă sau ce o fi ea. Rezultatul, a fost cu mult peste aşteptări. Morcovul a dat o notă de uşor umed, compozitie cremoasă, astfel încât toţi care au gustat-o mi-au spus că

             Falafel, aceste minunate chiftele din năut crud, atât de îndrăgite în ultimul timp şi de mine.  Reţeta pe care vreau să v-o împărtăşesc, este aceeaşi pe care o prepar de câţiva ani. E preferata familiei şi dacă citiţi şi aveţi una mai bună sau un mic secret, pe care nu-l găsiţi aici, vă rog să-mi spuneţi.              Eu când pregătesc falafel, îmi pun la înmuiat năut cât să prepar apoi şi humusul, pentru că falafel fără humus, e ca orice chiftea fără sos. Deci îmi pun la înmuiat 500 gr. de năut crud, care trebuie să stea în apă cel puţin 12 ore, de obicei în seara premergătoare zilei în care pregătesc chiftelele. Cu aceste mici precizări şi cu reamintirea că nu ştiţi ce pierdeţi dacă nu încercaţi această reţetă acasă, să vă descriu cum  fac eu falafel.     Reţetă:           - 500 gr. naut            - o ceapă albă sau roşie           - 5 căţei de usturoi           - un ardei iute (opţional)           - o mână bună de pătrunjel ( codiţele groase elimi

      Ideea de a confia gutui, mi-a venit absolut întamplător. Am dorit să reactualizez pozele la ghimbirul confiat, pentru că atunci când am postat prima dată eram novice în ale fotografiei. Fiind într-o perioadă cu un program mai lejer am decis să trec la fapte.       Ghimbir nu mai aveam în casă, deoarece în perioada iernii, consum la ceaiuri destul de mult. Aflându-mă în magazin la cumpărături am găsit gutui, deşi era luna februarie. Am cumpărat câteva , pentru că arătau prea bine. Ajunsă acasă, le-am spălat şi apoi le-am ţinut în apă cu bicarbonat câteva ore, pentru a elimina cât de cât din pesticidele cu care au fost stropite.       Pentru că tot eram în plină acţiune de feliere a ghimbirului şi tot mă jucam cu răzătoarea tip mandolină, am decis să feliez câteva bucăţi.       Mi-am pregătit şi un vas cu apă, în care am stors o lămâie. Am ţinut în apă pentru a nu se oxida feliile de gutui , întrucât nici nu ştiam sigur ce voi face cu ele.        Cum v-am sp